La etapa județeană a Olimpiadei de limba engleză, organizată pe data de 26 martie 2022, au participat doi elevi ai Școlii Gimnaziale Găgești: Bratu Andrei și Pătrașcu Ion din clasa a VII-a, sub îndrumarea prof. Ana Maria Apostolie.
Elevul Pătrașcu Ion a obținut un punctaj de 79 de puncte din totalul de 100, fiind la un punct distanță de a se califica pentru mențiune.
Felicitări!
Solidari cu planeta noastră, am marcat Ora Pământului prin participarea la un proiect național propus de Cantus Mundi! Ne-a plăcut enorm să venim noaptea la școală și să cântăm pentru Pământul nostru drag!
În deschiderea activității profesorul diriginte Apostolie Ana Maria a prezentat faptul că fenomenul violenței asupra copilului rămâne unul ascuns și sub-raportat, un fenomen ce afectează mai ales copii din grupurile vulnerabile, dar căruia îi cad victime copii din toată societatea. De cele mai multe ori, datele statistice surprind manifestările cele mai violente și cazurile cele mai dramatice ale violenței cu victime copii.
Violența în familie. Nivelul scăzut de educație, sărăcia, lipsa de informații cu privire la drepturile copilului, protecția copilului și metodele alternative de creștere și educare a copiilor – sunt doar câțiva dintre factorii de risc pentru apariția de comportamente cu impact negativ asupra dezvoltării copiilor, comportamente ce reprezintă grave încălcări ale prevederilor Convenției Drepturilor Copilului. Expunerea copiilor la violență în propriile familii, în mod regulat, prin asistarea la conflicte violente și certuri între părinți, încalcă reglementările în vigoare cu privire la protecția copilului și pot afecta în mod grav bunăstarea acestuia, dezvoltarea personală și interacțiunea socială în copilărie și în viața de adult. „Așa au fost și ei crescuți – părinții – și așa au învățat că e cea mai simplă cale, de ce să îi explici copilului două ore ceva, îi dai două palme și se rezolvă imediat”. (opinia unui copil despre violența în familie)
Conform studiului Abuzul și neglijarea copiilor:
Cifre îngrijorătoare arată că, în ciuda interzicerii prin lege încă din 2004 a oricărei forme de violență asupra copiilor în familie, părinții nu doar că încă utilizează pedeapsa corporală în practica educațională de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educație a copilului. Convingerea că prin pedepsire copiii vor învăța cele mai importante lecții este extrem de răspândită în rândul părinților. Cu toate astea, ceea ce copiii învață este total diferit de ceea ce încearcă părinții să îi învețe.
Am vizionat apoi, întreaga clasă, filmulețul următor: https://www.youtube.com/watch?v=MFx2BKMvx6Y și am dezbătut motivele pentru care părintele s-a comportat așa, dar și motivele pentru care copilul de juca în timp ce părintele credea că învață. De asemenea, am dezbătut și cauzele și efectele comportamentului părintelui asupra copilului.
Violența în școală. Comunitățile școlare se confruntă cu diferite manifestări de violență printre care cele mai semnificative sunt bullyingul (forme de violență repetată asupra unui elev de către alți elevi), de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violența fizică și verbală între elevi, dar și între profesori și elevi.
În cercetarea Abuzul și neglijarea copiilor se subliniază faptul că violența verbală și fizică este încă prezentă și tolerată în școala românească drept metodă pedagogică. Astfel, un procent de 86% dintre copii au spus că sunt certați atunci când greșesc, 33% au fost jigniți de profesori, iar un procent de 7% au spus că au fost bătuți de profesori. Abuzul fizic are o frecvență de apariție dublă în mediul rural, în rândul băieților și mai ales în rândul copiilor de etnie romă.
Am vizionat apoi un alt filmuleț: https://www.youtube.com/watch?v=K3ft5qzlioU (Desființați recreațiile). Am dezbătut apoi care sunt motivele pentru care copilul din imagini ar prefera să nu mai existe pauze între ore la școală și care ar fi asemănările sau deosebirile față de situația lor din școală.
În 2016, Salvați Copiii România a lansat primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente de violență între copii și a dimensiunii acestui fenomen în contextul educațional din România. Cercetarea a urmărit modul în care copiii și părinții percep bullying-ul, atitudinile și comportamentele acestora în diferite contexte sociale (la școală, în grupul de prieteni, în mediul online), precum și măsurarea incidenței cazurilor de bullying în aceste situații. Au fost vizate diferitele tipuri de comportamente asociate bullying-ului, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violența fizică. S-a urmărit, de asemenea, determinarea profilului social al actorilor implicați în astfel de situații.
Studiul a scos în evidență un nivel îngrijorător al prezenței diferitelor comportamente asociate bullying-ului în școli și arată nevoia unei schimbări de abordare a dinamicii relaționale în contextul școlii.
În mod repetat, în școală, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi.
3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi.
1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.
Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.
73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.
58% au asistat la situații de bullying în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online.
Abuzul fizic asupra copilului, în familia de proveniență este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying între copii în școală. Analizând relația dintre practicile parentale și diferitele forme de abuz în familia de proveniență, s-a observat o dublă asociere a abuzului în familie, atât cu statutul de agresor, cât și cu cel de victimă. Copiii care afirmă că au fost loviți cu palma sau urecheați de părinți, spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că au exclus din grup, au umilit sau agresat fizic un alt copil. În același timp, s-a remarcat o creștere semnificativă a situațiilor în care un copil devine victimă a hărțuirii repetate între egali (excludere din grup, umilire sau violență fizică), dacă este victima unei forme de abuz în familia de proveniență.
În deschiderea activității profesorul diriginte Apostolie Ana Maria a prezentat faptul că Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Elevii au realizat mărțișoare pentru mămici și le-au oferit acestora cu ocazia zilei de 1 martie sau 8 martie. În timpul realizării produselor, prof. diriginte le-a prezentat câteva infirmații interesante despre mărțișor.
Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
Voinicul care a eliberat Soarele. Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.
Lupta primăverii cu iarna. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.
Fratele și sora hanului. „Legenda Mărțișorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa și fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-a trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă pentru a-i înștiința că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să fugă, însă în apropiere de malul Dunării, el a fost ucis de urmăritori și ea atunci a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea veștii, de durere, hanul a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681.”
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie.
În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar și în Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei, Maramureș, Bucovina, Banat și Bistrița-Năsăud pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele), aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare sau mici cadouri de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni și Megleno-Români, precum și la Bulgari care o numesc Martenița (Мартеница).
Elevii clasei a II-a A au marcat venirea primăverii prin confecționarea de mărțișoare pentru mămici. Au folosit trandafiri de săpun, au realizat cutii din hârtie și au reușit să facă mărțișoare unice pentru mămici. Cu ocazia zilei de 8 MARTIE, au pătruns în lumea florilor și au făcut aranjamente florale din flori naturale , cu multă dragoste pentru cele mai dragi ființe.
Pe 15 februarie , clasa a II-a A, a sărbătorit Ziua Națională a Lecturii. Cu această ocazie am descoperit cât de frumos este cititul împreună, dar și cât de distractiv.
„Hai, să dăm mână cu mână
Cei cu inima română!
Să-nvârtim hora frației,
Pe pământul României!”
Clasa a II-a A a descoperit cu ocazia zilei de 24 Ianuarie cine a fost Alexandru Ioan Cuza, și rolul său în ,,nașterea” României de astăzi.
Proiectul „Steluța în căutarea Magiei tale” este creat de Asociația Andrei suntem toți (https://andreisuntemtoti.com/) și Editura 4AForA pe baza cărții „Steluța” scrisă și ilustrată de Tosha Ferdean. Scopul acestui proiect este de a aduce în prim-plan autenticitatea, credința în ființa umană și puterea emoției acceptate. Acesta își propune:
Steluța, personajul principal, a fost creată din dorința autoarei să le explice copiilor săi cum stă treaba cu cele 7 flori pe care le avem noi în corpul emoțional.
La finalul activităților, elevii clasei a V-a B, îndrumați de prof. diriginte Ana Maria Apostolie, au creat două povești originale prin care să își exprime emoțiile.
Nu doar au învățat despre emoții, despre cum să ne exprimăm mai bine și mai ușor, despre cum să ne acceptăm așa cum suntem, dar au devenit mai creativi și puțini mai atenți cu ei înșiși și cu ceilalți. Au primit și diplome de participare și de recunoaștere a dobândirii competențelor propuse, iar munca lor a fost inclusă într-o expoziție virtuală de către organizatori:
Pentru că noi, elevii clasei a II-a A, am fost copii cuminți și harnici ne-am pregătit și l-am așteptat pe Moș Crăciun. Am împodobit brăduțul, am mers cu colindul la Căminul Cultural cu ocazia inaugurării acestuia, dar am organizat și o mică serbare ,ocazie cu care l-am găsit pe Moș Crăciun.
În cadrul concursului Creativ-literar ReCreația, din cadrul Activităților Educative Regionale și Interjudețene, Etapa 1 Magia Crăciunului, elevii de la clasa a II-a A au participat în număr mare, toți participanții obținând de la mențiune până la premiul I, cu punctaj maxim.
