Învățământ gimnazial

Clasa a V-a B, alături de prof. diriginte Ana Maria Apostolie, au participat la o lecție despre poluare, schimbare climatică și excesul de plastic în cadrul proiectului Școala Ecoterrienilor: https://www.ecotic.ro/project/scoala-ecoterrienilor/.

În deschiderea activității, profesorul a prezentat faptul că plasticul e peste tot – pe fundul mărilor și oceanelor, pe malurile râurilor, în inima munților, în stomacul animalelor, în hrana noastră zilnică și în aerul pe care îl respirăm. A început să fie produs în cantități industriale acum 70 de ani și a devenit, în timp, simbolul societăților de consum și una dintre cele mai grave amenințări la sănătatea planetei. Responsabilitatea este împărțită între marii producători, care își ambalează produsele în cantități uriașe și inutile de plastic, autoritățile, care nu prioritizează politici publice prietenoase cu mediul, și societatea civilă, care trebuie să își regândească obiceiurile de consum și să facă tranziția spre alternative sustenabile, la îndemâna oricui.

Criza poluării cu plastic este unul dintre cele mai vizibile simptome ale unor sisteme vulnerabile care pun în pericol, în fiecare zi, sănătatea noastră și a ecosistemelor în care trăim. Astăzi, corporațiile și guvernele sprijină un model economic bazat pe consumerism și produse de unică folosință, ignorând faptul că resursele planetei sunt finite.

În ciuda numeroaselor avertismente venite din partea oamenilor de știință și a nevoii urgente de a ne regândi relația cu mediul și obiceiurile de consum, marile companii continuă să aducă pe piață cantități uriașe de produse din plastic de unică folosință și, chiar mai mult, să comercializeze diverse produse supra-ambalate. Probabil te-ai întrebat, la fel ca noi, de ce e nevoie ca fructele și legumele din supermarketuri să fie decojite și mai apoi ambalate în caserole, ori învelite în folie de plastic de două, chiar trei ori? De ce apa, băuturile carbogazoase, laptele, iaurturile și atâtea alte produse de pe rafturile magazinelor sunt împachetate și ele în plastic? De ce azi, când există alternative sustenabile, prietenoase cu mediul, care promovează soluția reală a reutilizării, marii producători le ignoră și continuă să facă atât de mult rău? Pentru profit!

Drept răspuns la criza globală a poluării cu plastic și a presiunii publice, unele dintre cele mai mari companii de pe piață au admis că trebuie să facă o schimbare. Unele și-au luat angajamente care par ambițioase: de a-și face ambalajele reciclabile, compostabile sau fabricate din material reciclat. Însă o cercetare atentă arată că acestea continuă, în mare parte, să investească în soluții false, să distragă atenția de la existența unor sisteme mai ecologice, și să perpetueze cultura lucrurilor dispensabile.

La nivel global, doar 9% din tot plasticul produs este reciclat. Chiar și în țările dezvoltate, rata reciclării plasticului colectat în gospodării nu depășește 50%; mai mult, o foarte mică parte din acest procent este ulterior convertit în ambalaje reutilizabile. Felul în care sunt create ambalajele, lipsa infrastructurii și absența unui sistem de monitorizare a deșeurilor din plastic limitează eficiența reciclării și permit ca majoritatea ambalajelor din plastic de unică folosință  să ajungă în gropile de gunoi, în sol, în ape și în aerul pe care îl respirăm.

În 2020 a debutat #PlasticFreeJuly (Iulie Fără Plastic), o mișcare globală care a inspirat peste 250 milioane de oameni din 177 de țări să renunțe la plasticul de unică folosință timp de o lună. Anul trecut, la nivel global, participanții #PlasticFreeJuly au evitat folosirea a 825 milioane de kg deșeuri din plastic, o dovadă în plus că decizia finală cu privire la produsele pe care le punem în coș e la noi. Dar, de cele multe ori, nu avem cum să evităm ambalajele de unică folosință din lipsă de opțiuni și tocmai de-asta e nevoie de o schimbare sistemică.

Corporațiile, care generează în continuare cantități uriașe de deșeuri, trebuie să își asume responsabilitatea unei schimbări fundamentale. Înainte de orice, e nevoie ca acestea să oprească producția de plastic de unică folosință, să adopte practici care stopează irosirea resurselor naturale și să prioritizeze investiții considerabile în materiale sustenabile, reutilizabile, prietenoase cu mediul.

Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să îmbunătățească procesul de colectare selectivă, gestiunea deșeurilor și să creeze un cadru legal favorabil pentru ca noi, cetățenii, să putem contribui la combaterea poluării cu plastic printr-un comportament responsabil (să înlocuim pungile din plastic de unică folosință cu sacoșe din pânză, să evităm produsele ambalate inutil în plastic, să susținem branduri care promovează politici de producție și comercializare prietenoase cu mediul, să avem o atitudine cumpătată față de resursele comune).

Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Dincolo de auto-educare în spiritul unui consum responsabil și pentru a colecta selectiv, sunt absolut necesare decizii clare și măsuri urgente atât din partea companiilor producătoare, cât și din partea autorităților, schimbări care să pună în centru sănătatea mediului și a oamenilor. Dar ca să reușim, avem nevoie și de ajutorul elevilor.

Prof. Ana Maria Apostolie,
Școala Gimnazială Găgești, jud. Vrancea

Elevii clasei a V-a B, alături de prof. diriginte Apostolie Ana Maria de la Școala Gimnazială Găgești au început un proiect STEAM, interdisciplinar, axat în mod special pe educație financiară astăzi, 11.04.2022 prin studierea conceptului de educație financiară, bugetul familiei, venituri și cheltuieli.

Pașii următori sunt descriși aici:

Suntem nerăbdători să vedem ce anume putem schimba în comportamentul nostru și al celor din jur.

---

Elevii clasei a V-a B, sub îndrumarea prof. Ana Maria Apostolie, s-au înscris în programul Global Youth Service Day, inițiat de America House Chișinău.

Posterul echipei a apărut pe pagina de Facebook a organizatorilor: https://www.facebook.com/AHChisinau/photos/pcb.5110151005719084/5110115625722622, urmând să se finalizeze proiectul comunitar propus: ajutarea celor din jur.

Elevii clasei a V-a B, alături de prof. diriginte Apostolie Ana Maria de la Școala Gimnazială Găgești au realizat pe data de 8 aprilie 2022 o activitate de ecologizare în cadrul proiectului Curățăm România. Filmulețul de prezentare a activității se poate găsi aici:

Activitatea ne-a deschis apetitul pentru fapte bune și grija față de cei din jur, dar și față de mediu. Vom continua să facem voluntariat pentru o viață mai bună: a noastră și a celor din jur.

Elevii clasei a V-a B au participat cu mare interes și bucurie la „Ziua națională a lecturii”, citind cărțile din biblioteca personală, a școlii sau din cea a clasei lor. S-au relaxat și au menționat la finalul activității faptul că astfel de momente sunt prielnice pentru dezvoltarea lor.

La etapa județeană a Olimpiadei de limba engleză, organizată pe data de 26 martie 2022, au participat doi elevi ai Școlii Gimnaziale Găgești: Bratu Andrei și Pătrașcu Ion din clasa a VII-a, sub îndrumarea prof. Ana Maria Apostolie.

Elevul Pătrașcu Ion a obținut un punctaj de 79 de puncte din totalul de 100, fiind la un punct distanță de a se califica pentru mențiune.

Felicitări!

În deschiderea activității profesorul diriginte Apostolie Ana Maria a prezentat faptul că fenomenul violenței asupra copilului rămâne unul ascuns și sub-raportat, un fenomen ce afectează mai ales copii din grupurile vulnerabile, dar căruia îi cad victime copii din toată societatea. De cele mai multe ori, datele statistice surprind manifestările cele mai violente și cazurile cele mai dramatice ale violenței cu victime copii.

Violența în familie. Nivelul scăzut de educație, sărăcia, lipsa de informații cu privire la drepturile copilului, protecția copilului și metodele alternative de creștere și educare a copiilor – sunt doar câțiva dintre factorii de risc pentru apariția de comportamente cu impact negativ asupra dezvoltării copiilor, comportamente ce reprezintă grave încălcări ale prevederilor Convenției Drepturilor Copilului. Expunerea copiilor la violență în propriile familii, în mod regulat, prin asistarea la conflicte violente și certuri între părinți, încalcă reglementările în vigoare cu privire la protecția copilului și pot afecta în mod grav bunăstarea acestuia, dezvoltarea personală și interacțiunea socială în copilărie și în viața de adult. „Așa au fost și ei crescuți – părinții – și așa au învățat că e cea mai simplă cale, de ce să îi explici copilului două ore ceva, îi dai două palme și se rezolvă imediat”. (opinia unui copil despre violența în familie)

Conform studiului Abuzul și neglijarea copiilor:

• 38% dintre părinți recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie;
• 63% dintre copii afirmă că sunt bătuți acasă de către părinții lor;
• 20% dintre părinți apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educație a copilului;
• 18% dintre copii afirmă că au fost bătuți acasă cu bățul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn;
• corecțiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea părinților, și într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic.

Cifre îngrijorătoare arată că, în ciuda interzicerii prin lege încă din 2004 a oricărei forme de violență asupra copiilor în familie, părinții nu doar că încă utilizează pedeapsa corporală în practica educațională de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educație a copilului. Convingerea că prin pedepsire copiii vor învăța cele mai importante lecții este extrem de răspândită în rândul părinților. Cu toate astea, ceea ce copiii învață este total diferit de ceea ce încearcă părinții să îi învețe.

Am vizionat apoi, întreaga clasă, filmulețul următor: https://www.youtube.com/watch?v=MFx2BKMvx6Y și am dezbătut motivele pentru care părintele s-a comportat așa, dar și motivele pentru care copilul de juca în timp ce părintele credea că învață. De asemenea, am dezbătut și cauzele și efectele comportamentului părintelui asupra copilului.

Violența în școală. Comunitățile școlare se confruntă cu diferite manifestări de violență printre care cele mai semnificative sunt  bullyingul (forme de violență repetată asupra unui elev de către alți elevi), de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violența fizică și verbală între elevi, dar și între profesori și elevi.

În cercetarea Abuzul și neglijarea copiilor se subliniază faptul că violența verbală și fizică este încă prezentă și tolerată în școala românească drept metodă pedagogică. Astfel, un procent de 86% dintre copii au spus că sunt certați atunci când greșesc, 33% au fost jigniți  de profesori, iar un procent de 7% au spus că au fost bătuți de profesori. Abuzul fizic are o frecvență de apariție dublă în mediul rural, în rândul băieților și mai ales în rândul copiilor de etnie romă.

Am vizionat apoi un alt filmuleț: https://www.youtube.com/watch?v=K3ft5qzlioU (Desființați recreațiile). Am dezbătut apoi care sunt motivele pentru care copilul din imagini ar prefera să nu mai existe pauze între ore la școală și care ar fi asemănările sau deosebirile față de situația lor din școală.

În 2016, Salvați Copiii România a lansat primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente de violență între copii și a dimensiunii acestui fenomen în contextul educațional din România. Cercetarea a urmărit modul în care copiii și părinții percep bullying-ul, atitudinile și comportamentele acestora în diferite contexte sociale (la școală, în grupul de prieteni, în mediul online), precum și măsurarea incidenței cazurilor de bullying în aceste situații. Au fost vizate diferitele tipuri de comportamente asociate bullying-ului, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violența fizică. S-a urmărit, de asemenea, determinarea profilului social al actorilor implicați în astfel de situații.

Studiul a scos în evidență un nivel îngrijorător al prezenței diferitelor comportamente asociate bullying-ului în școli și arată nevoia unei schimbări de abordare a dinamicii relaționale în contextul școlii.

În mod repetat, în școală, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi.

3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi.

1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.

73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.

58% au asistat la situații de bullying în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online.

Abuzul fizic asupra copilului, în familia de proveniență este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying între copii în școală. Analizând relația dintre practicile parentale și diferitele forme de abuz în familia de proveniență, s-a observat o dublă asociere a abuzului în familie, atât cu statutul de agresor, cât și cu cel de victimă. Copiii care afirmă că au fost loviți cu palma sau urecheați de părinți, spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că au exclus din grup, au umilit sau agresat fizic un alt copil. În același timp, s-a remarcat o creștere semnificativă a situațiilor în care un copil devine victimă a hărțuirii repetate între egali (excludere din grup, umilire sau violență fizică), dacă este victima unei forme de abuz în familia de proveniență.